23 mai 2014

Coaching - mai mult despre ''cum'' decât despre ''ce''

Din interviul de aici:


Ce se spune, de obicei, despre coaching si ce ar trebui sa stie oamenii ca reprezinta el?
Magda Bunea: In toate limbile se spun multe despre coaching, dar in limba romana parca se spun si mai multe si, din pacate se "vand" multe lucruri sub aceasta eticheta, fara sa se faca, de fapt, coaching.
Vorba Clementinei, co-editorul revistei noastre, Coaching Network: "cand definesti ceva e musai sa te intrebi care e genul proxim si diferenta specifica?". Avem asa:
  • genul proxim - consultanta, diferenta specifica - asculti problema clientului, dar nici nu il ghidezi, nici nu ii dai solutii, ca nu esti tu, coach, competent profesional sa ii oferi rezolvari;
  • genul proxim – consiliere psihologica, terapie, diferenta specifica - o persoana solicita consiliere, terapie pentru ca are o suferinta emotionala, o persoana solicita coaching pentru ca doreste sa faca mai bine ceva;
  • genul proxim – managementul schimbarii, diferenta specifica – oferi sprijin in gasirea solutiei, dar nu gestionezi resursele si nici nu alegi obiectivele, si obiectivele, si resursele sunt ale clientului;
  • genul proxim – mentorat, diferenta specifica mentorul este un model profesional de urmat, coach-ul nu este decat sub aspect etic un model;
  • genul proxim - training, instruire, diferenta specifica - prin coaching nu inveti ceva, ci inveti cum sa iti folosesti tot potentialul, inveti cum sa inveti, cum sa afli si sa folosesti resursele tale si ale contextului pentru a face cel mai bine ce poti si vrei.
Atunci cand este ceea ce trebuie sa fie, coaching-ul este despre cum faci lucrurile, nu despre ce lucruri sa faci – e despre sprijin pentru clarificare, explorare, alegere, incredere, curaj, responsabilitate, determinare de a face – despre.. transpiratie! Constantin Noica spunea cadaca Edison a zis ca talentul e 1% din performanta, iar 99% e transpiratie, ai nevoie de un antrenor.
Dar antrenarea spre posibil e ceva innascut - fiecare avem un mic coach interior, altfel nu ne-am dezvolta. Succesul e expresia faptului ca el, antrenorul interior, e "in forma". Vestea buna e ca, daca vrea, poate merge la.. "sala": un program de coaching ii creste "muschiul" responsabilitatii, performantei si al bucuriei de a fi.

Cum ne ajuta coaching-ul?
Magda Bunea: Cel mai valoros lucru in coaching mi se pare ca e ca re-deprinzi acel cum sa fac lucrurile folosind la maxim tot ce sunt. Dupa un numar de sesiuni de antrenare nu pleci cu coach-ul exterior dupa tine, ci cu cel interior - "bine crescut", ca sa zic asa. Prin coaching internalizezi insasi tehnica cea mai valoroasa a acestei profesii: atentia la tine si la lume, ascultarea focalizata.
Acest lucru nu inseamna ca uneori nu ai nevoie sa te mai antrenezi - sa beneficiezi de un alt "punct de vedere", pe care se intampla sa il ignori din pricina aglomerarii din viata fiecaruia. Arhimede zicea "dati-mi un punct de sprijin si rastorn lumea". Ei bine, uneori ai nevoie sa "rastorni" lumea ta, sa o re-asezi - ai nevoie de un punct de sprijin exterior ei.

Coaching-ul ne ajuta sa ne concentram pe solutie, nu pe problema, creste gradul de incredere in noi insine, capacitatea de a intelege si a alege ce e bine pentru noi, curajul si responsabilitatea de a actiona.
Se intampla un lucru interesant: competenta (sic!) in problema o mentine pe aceasta - ne simtim bine ca stim o multime de motive sa avem problema. E des citat Einstein cu afirmatia ca nu poti rezolva o problema la acelasi nivel de constientizare la care a aparut. Prin coaching, persoana creste nivelul de constientizare, gaseste alte puncte de vedere - nu opinii, pareri, ci efectiv perspective din care sa priveasca altfel situatia careia doreste sa ii gaseasca rezolvare.

Alan Kay a spus ca un punct de vedere inseamna 80 de puncte de IQ. In romaneste avem doua sensuri pentru "destept" - da, prin coaching te.. destepti, esti mult mai atent la tine, la ceilalti, la context si faci alegeri mult mai potrivite cu solutia pe care o doresti. 

De asemenea, creste responsabilitatea persoanei pentru propria viata, mobilitatea spre ceea ce vrei, increderea ca poti face ce doresti - "descatusezi potentialul pentru a mari performanta", cum spune John Whitmore, autorul celei mai cunoscute carti despre coaching, transpunand in cuvinte mica formula a lui Timothy Gallwey, cel care a adus coaching-ul din sport in business: p=P-i, performanta este potential minus interferente - obstacole mentale, convingeri autolimitative "achizitionate" de-a lungul vietii.
In acest context, prin acompanierea clientului, coach-ul este un "declansator de success", un "stimulator de performanta" sau un "accelerator de reusita", cum spune Alain Cardon, master coach, cel cu care m-am pregatit pentru coaching, o personalitate recunoscuta in comunitatea internationala de coaching, un profesionist modern, dar care pastreaza spiritul autentic al primului demers consemnat de crestere a altuia - demersul socratic.